De ce nu ar trebui să credem tot ce citim pe Internet? – 10 motive

DE CE nu ar trebui să credem tot ce citim pe Internet?

Hai să discutăm despre un subiect foarte important în era digitală: de ce nu ar trebui să credem chiar tot ce citim pe Internet. Știu, știu, pare evident, nu? Dar hai să fim sinceri – câți dintre noi nu am căzut măcar o dată în capcana unei informații false sau înșelătoare din mediul online? Eu sigur am făcut-o (și nu o singură dată!).

Așa că am decis să fac puțină cercetare și să împărtășesc cu voi 10 motive pentru care ar trebui să fim mai precauți cu informațiile pe care le găsim online. Pregătiți-vă pentru o călătorie fascinantă prin lumea informației digitale!

Oricine poate publica conținut online, fără verificare prealabilă

Îți amintești vremurile când, pentru a publica ceva, trebuia să treci printr-un proces editorial riguros? Ei bine, acele vremuri sunt de domeniul trecutului. Astăzi, oricine cu acces la internet poate deveni un „jurnalist” sau un „expert” în orice domeniu.

Gândește-te la ultima dată când ai căutat informații despre sănătate pe Google. Ai găsit probabil o mulțime de sfaturi, de la ceaiuri miraculoase până la diete extreme. Dar câte dintre aceste sfaturi provin de la medici sau specialiști reali?

Un exemplu concret este cazul unui blogger care a susținut că a vindecat cancerul prin dietă și terapii alternative. Povestea ei a devenit virală și a influențat mulți oameni să renunțe la tratamentele convenționale. Din păcate, s-a dovedit ulterior că totul era o minciună.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Iată un rezumat detaliat al cazului Belle Gibson, o bloggeriță australiană de wellness care a înșelat publicul cu o poveste falsă despre vindecarea unui cancer prin metode alternative:

Principalele concluzii despre înșelătoria lui Belle Gibson

  • Belle Gibson a devenit celebră în Australia pentru că a pretins că și-a vindecat un cancer cerebral terminal folosind terapii naturiste și o alimentație sănătoasă. Povestea ei a inspirat o carte de bucate și o aplicație de mobil numită „The Whole Pantry”.
  • În 2015, s-a descoperit că Gibson a fabricat în întregime povestea despre diagnosticul său de cancer. De fapt, nu a suferit niciodată de cancer.
  • Gibson a profitat de pe urma acestei înșelătorii, câștigând aproximativ 420.000 de dolari australieni din vânzarea cărții și aplicației. De asemenea, a promis că va dona o parte din profituri către organizații caritabile, dar nu a făcut acest lucru.
  • În 2017, Gibson a fost amendată cu 410.000 de dolari australieni pentru încălcarea legilor de protecție a consumatorilor. Instanța a considerat că a indus în eroare publicul vulnerabil, inclusiv copii bolnavi de cancer, pentru a-și promova produsele.
  • Judecătoarea a subliniat că nerespectarea promisiunii de a dona bani familiei unui băiat bolnav de cancer a fost „cea mai gravă” încălcare a legii. Gibson a comparat în mod fals situația ei cu cea a copilului, pentru a încuraja vânzările.
  • Cazul lui Belle Gibson ilustrează abuzul de încredere, exploatând disperarea și vulnerabilitatea persoanelor afectate de cancer pentru a-și promova produsele și a obține profituri. Decizia instanței a trimis un mesaj puternic împotriva acestor practici înșelătoare.

În rezumat, Belle Gibson a profitat cinic de suferința oamenilor bolnavi de cancer, inventând o poveste falsă pentru a-și construi o afacere profitabilă, dar în cele din urmă a fost sancționată pentru această înșelătorie flagrantă.

Lecția? Verifică întotdeauna credențialele autorului și caută confirmări din surse medicale de încredere înainte de a urma sfaturi de sănătate găsite online.

Multe site-uri urmăresc generarea de venituri prin clickbait, nu acuratețea informațiilor

Ai dat vreodată click pe un titlu de genul „Nu o să-ți vină să crezi ce s-a întâmplat când…”? Felicitări, ai căzut în capcana clickbait-ului!

Clickbait-ul este omniprezent online, și nu doar pe site-urile obscure. Chiar și unele publicații respectabile au cedat tentației de a folosi titluri senzaționaliste pentru a atrage clicuri.

Un exemplu clasic este povestea „băiatului balon” din 2009. Titlurile strigau că un băiat de 6 ani plutea necontrolat într-un balon meteorologic. Întreaga națiune a urmărit cu sufletul la gură. Doar că totul s-a dovedit a fi o farsă pentru publicitate.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Iată un rezumat detaliat al cazului „Balloon Boy” din 2009:

Incidentul „Balloon Boy” – o înșelătorie elaborată

La 15 octombrie 2009, familia Heene din Colorado a creat o senzație mondială atunci când au pretins că fiul lor de 6 ani, Falcon, a fost luat de o balon umplut cu heliu în formă de farfurie zburătoare.Evenimentele s-au desfășurat astfel:

  • Richard și Mayumi Heene au construit un balon uriaș din plastic și bandă adezivă, care a fost lansat în aer. Ei au susținut că Falcon se afla în interiorul balonului.
  • Balonul a zburat timp de peste o oră, pe o distanță de aproximativ 80 de km, fiind urmărit de elicoptere ale gărzii naționale și poliție. Autoritățile au fost mobilizate într-o operațiune de salvare.
  • Când balonul a aterizat, Falcon nu a fost găsit în interior. Mai târziu, s-a descoperit că el se ascunsese în podul casei, unde fusese tot timpul.
  • Într-un interviu TV, Falcon a lăsat să se înțeleagă că întregul incident fusese orchestrat „pentru emisiune”, dezvăluind că era vorba de o înșelătorie.

Investigațiile ulterioare au confirmat că balonul nu era suficient de mare pentru a putea ridica un copil, iar întregul eveniment fusese planificat de familia Heene ca un truc publicitar, în speranța obținerii unui contract pentru un reality show.În noiembrie 2009, Richard Heene a recunoscut acuzația de încercare de a influența un funcționar public și a fost condamnat la 90 de zile de închisoare. Soția sa, Mayumi, a primit o pedeapsă de 20 de zile de închisoare în week-end.

Deși familia a susținut ulterior că incidentul nu a fost o înșelătorie, dovezile au demonstrat contrariul. Cazul „Balloon Boy” a devenit un exemplu celebru de manipulare a mass-mediei și a opiniei publice în scopuri personale.

În 2020, guvernatorul statului Colorado i-a grațiat pe Richard și Mayumi Heene, considerând că au plătit deja un preț suficient pentru acțiunile lor.

Așadar, data viitoare când vezi un titlu șocant, rezistă impulsului de a da click imediat. În schimb, caută informația pe site-uri de știri de încredere pentru a verifica dacă e reală.

Dezinformarea și știrile false se răspândesc rapid pe rețelele sociale

Ah, rețelele sociale – locul unde meme-urile și pisicile cute coexistă cu teoriile conspirației și știrile false. Din păcate, studiile arată că dezinformarea se răspândește de până la 6 ori mai repede decât adevărul pe platforme ca Twitter.

Îți amintești de poza aia cu rechinul care înoată pe o autostradă inundată după uraganul Harvey? A fost împărtășită de milioane de oameni, inclusiv de câteva celebrități. Doar că era complet falsă – o imagine photoshopată care circula online de ani de zile.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Iată un rezumat detaliat al celebrului caz al „rechinului din Hurricane Harvey”:

Înșelătoria cu rechinul din timpul Uraganului Harvey

În timpul devastării provocate de Uraganul Harvey în Texas în 2017, a circulat pe rețelele sociale o imagine spectaculoasă care pretindea că arată un rechin înotând pe o autostradă inundată din Houston. Această imagine a devenit rapid virală și a fost larg distribuită, deși era de fapt o fotografie falsificată.Iată principalele detalii:

  • Imaginea originală a fost creată în 2011, în timpul Uraganului Irene, prin combinarea unei fotografii reale a unui rechin cu o imagine a unei străzi inundate.
  • De atunci, aceeași imagine falsă a reapărut în mod repetat după mai multe furtuni majore, inclusiv Hurricane Sandy în 2012, inundațiile din Texas în 2015 și Hurricane Matthew în 2016.
  • În timpul Uraganului Harvey din 2017, imaginea a circulat din nou pe rețelele sociale, inducând în eroare mulți utilizatori care au crezut că este autentică.
  • Experții au confirmat că imaginea este un fals creat prin fotomontaj și nu reprezintă un rechin înotând pe o autostradă inundată.

Acest caz ilustrează o problemă mai largă a dezinformării și a știrilor false care se răspândesc rapid în timpul evenimentelor dezastruoase. Emoțiile și curiozitatea publicului fac ca aceste imagini false să devină virale, în ciuda eforturilor factorilor de verificare a informațiilor de a le demonta.

Cazul „rechinului din Hurricane Harvey” a devenit un exemplu clasic al modului în care imaginile manipulate pot deveni credibile și pot induce în eroare oamenii, chiar și în situații de criză reală.

Cum ne protejăm? În primul rând, rezistă impulsului de a da share imediat la orice informație șocantă. Verifică sursa, caută confirmări din alte surse credibile, și folosește site-uri de fact-checking precum Snopes sau PolitiFact.

DE CE nu ar trebui să credem tot ce citim pe Internet?
Verifică sursa, caută confirmări din alte surse credibile

Sursele credibile pot fi greu de distins de cele necredibile online

În oceanul vast de informații online, cum putem deosebi sursa de încredere de cea care ne minte în față? Nu e întotdeauna ușor, mai ales că unele site-uri de dezinformare sunt foarte bine realizate.

Un exemplu notabil este site-ul NBCToday.co, care imita perfect designul site-ului oficial NBC News. A publicat o știre falsă despre moartea lui Bear Grylls, care a fost preluată și de alte publicații înainte să fie demontată.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Există o știre falsă care circulă pe un site web fals care pretinde că Bear Grylls a murit. Totuși, Bear Grylls este încă în viață și activ în prezent.
El este un aventurier și expert în supraviețuire britanic, cunoscut în special pentru seriile sale TV „Man vs. Wild” și „Running Wild with Bear Grylls”. Recent, a prezentat și a produs o serie nouă pentru National Geographic numită „Hostile Planet”.
De asemenea, are o serie interactivă nouă pe Netflix intitulată „You vs. Wild” unde telespectatorii pot alege ce face el în aventură. Grylls a fost nominalizat și la BAFTA TV Awards 2024 pentru unele dintre proiectele sale.

Deci în concluzie, știrea despre moartea lui Bear Grylls este o farsă răspândită pe un site web care imită NBC News, dar nu are nicio bază în realitate. Grylls este în viață și continuă să facă show-uri de aventură și supraviețuire.

Ce putem face? Verifică întotdeauna URL-ul site-ului, caută informații despre autor, și verifică dacă știrea apare și pe alte site-uri de încredere. Și nu uita – doar pentru că un site arată profesionist, nu înseamnă că e de încredere!

Conținutul poate fi manipulat sau scos din context cu ușurință

În era Photoshop și a deepfakes, nu mai putem avea încredere nici în ceea ce vedem cu ochii noștri. Imaginile și videoclipurile pot fi manipulate atât de bine încât e aproape imposibil să detectezi falsul.

Un exemplu celebru este videoclipul deepfake cu Barack Obama în care părea că îl insultă pe Donald Trump. Videoclipul a fost creat de Jordan Peele pentru a atrage atenția asupra pericolelor acestei tehnologii.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Avertismentul lui Jordan Peele împotriva deepfake-urilor: Videoclipul PSA cu Barack Obama

Jordan Peele, regizorul acclamat al filmului „Get Out”, a creat un șocant mesaj de informare publică (PSA) care servește ca un avertisment sumbru cu privire la pericolele tehnologiei deepfake. În video, Peele folosește tehnici avansate de inteligență artificială pentru a simula fosta președinte Barack Obama transmițând un mesaj despre creșterea știrilor false și a dezinformării.

Puncte cheie:
  1. Tehnologia Deepfake: Videoclipul lui Peele demonstrează puterea tehnologiei deepfake, care folosește inteligența artificială pentru a crea videoclipuri și audio extrem de realiste. Această tehnologie poate face să pară că oricine spune sau face orice, chiar dacă este complet fabricat.
  2. Avertismentul lui Obama: În PSA, Obama simulat îi avertizează pe telespectatori că „intrăm într-o eră în care dușmanii noștri pot face să pară că oricine spune orice în orice moment”. El dă exemple ale lui însuși spunând declarații controversate pe care nu le-ar spune niciodată, cum ar fi „Killmonger avea dreptate” sau numindu-l pe președintele Trump „un idiot”.
  3. Importanța alfabetizării media: Obama subliniază necesitatea ca oamenii să fie mai vigilenți cu ceea ce văd și citesc online și să se bazeze pe surse de știri de încredere. El afirmă că „modul în care navigăm în Era Informației va determina dacă vom prospera sau vom deveni un fel de distopie de rahat”.
  4. Motivația lui Peele: Peele a creat acest video în colaborare cu BuzzFeed pentru a evidenția pericolele potențiale ale tehnologiei deepfake, care poate fi folosită pentru a răspândi dezinformarea și a submina încrederea în mass-media și în personalitățile publice.
  5. Detalii tehnice: Videoclipul deepfake a fost creat folosind o combinație de Adobe After Effects și instrumentul de înlocuire a feței bazat pe IA FakeApp, care a fost inițial utilizat pentru crearea de pornografie falsă cu celebrități pe Reddit.
  6. Implicații: Ușurința cu care această tehnologie poate fi folosită pentru a crea videoclipuri false convingătoare ridică îngrijorări grave cu privire la viitorul informațiilor și mass-mediei. Așa cum afirmă Obama simulat, „poate să sune elementar, dar modul în care navigăm în Era Informației va determina dacă vom prospera sau vom ceda unei anumite distopii de coșmar”.

În rezumat, videoclipul PSA deepfake al lui Jordan Peele cu Obama servește ca un avertisment puternic și la timp cu privire la pericolele potențiale ale dezinformării avansate alimentate de IA. Acesta evidențiază importanța critică a alfabetizării media și a vigilenței în fața tehnologiei în rapidă evoluție care poate fi folosită pentru a manipula și a înșela.

Dar nu doar imaginile pot fi manipulate. Cuvintele pot fi scoase din context la fel de ușor. Îți amintești de controversa „covfefe” a lui Trump? Mulți au speculat sensul acestui cuvânt aparent fără sens, când de fapt era probabil o simplă greșeală de tastare.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Controversa „covfefe” a lui Trump

Celebrul tweet al lui Donald Trump care a dat naștere cuvântului „covfefe” a devenit un fenomen viral și a stârnit o multitudine de reacții și speculații în rândul publicului și al mass-mediei.Iată principalele aspecte ale acestei controverse:

Originea cuvântului „covfefe”
  • Pe data de 31 mai 2017, la ora 00:06 dimineața, Trump a postat pe Twitter un tweet neterminat care spunea „Despite the constant negative press covfefe”.
  • Cuvântul „covfefe” a rămas un mister, fără o explicație clară din partea Casei Albe. Purtătorul de cuvânt Sean Spicer a declarat că „președintele și un grup restrâns de oameni știu exact ce a vrut să spună”.
  • Majoritatea speculațiilor indică faptul că Trump a vrut de fapt să scrie „coverage”, dar a făcut o greșeală de tastare.
Reacțiile la tweet
  • Tweetul a devenit viral imediat, generând o avalanșă de reacții și meme-uri pe rețelele sociale.
  • Oamenii s-au întrebat dacă Trump a fost victima unei erori de tastare sau dacă a fost o referință intenționată la ceva.
  • Unii au speculat că Trump ar fi putut suferi un episod medical în timp ce compunea tweetul.
  • Altele au sugerat că echipa juridică a intervenit pentru a șterge tweetul.
Impactul cultural și comercial
  • Cuvântul „covfefe” a devenit un fenomen cultural, fiind folosit pe o varietate de produse comerciale precum tricouri, căni, șepci și portofele.
  • Peste 40 de cereri de înregistrare a mărcii „covfefe” au fost depuse la USPTO, deși niciuna nu a fost aprobată până în martie 2019.
  • JPMorgan Chase a creat un „indice Volfefe” pentru a măsura impactul tweeturilor lui Trump asupra randamentelor obligațiunilor SUA, combinând „volatilitate” și „covfefe”.
  • O iapă de curse numită Covfefe a câștigat mai multe curse importante în 2018 și 2019, inclusiv Breeders’ Cup Filly & Mare Sprint.

În concluzie, controversa „covfefe” a ilustrat puterea și influența tweeturilor președintelui Trump asupra discursului public, devenind un simbol al comunicării prezidențiale în era digitală. Deși originea cuvântului a rămas neclară, incidentul a generat un impact cultural și comercial semnificativ.

Lecția? Nu judeca niciodată bazându-te doar pe un singur clip sau citat. Caută întotdeauna contextul complet și fii sceptic față de conținutul care pare prea bun (sau prea rău) pentru a fi adevărat.

Algoritmii pot crea „bule de filtrare”, limitând expunerea la diverse perspective

Ai observat vreodată că feed-ul tău de social media pare să fie plin doar de opinii cu care ești de acord? Nu e o coincidență – e rezultatul „bulei de filtrare” create de algoritmi.

Acești algoritmi ne arată conținut bazat pe interacțiunile noastre anterioare, ceea ce poate duce la o viziune limitată asupra lumii. E ca și cum am trăi într-o cameră de ecou digitală.

Un studiu faimos realizat de Facebook în 2015 a arătat că utilizatorii liberali și conservatori tind să interacționeze predominant cu știri care le confirmă opiniile politice.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Studiul din 2015 privind „filtrul bule” de pe Facebook a fost realizat de cercetătorii de la Facebook și publicat în revista Science. Studiul a examinat impactul algoritmilor Facebook asupra expunerii utilizatorilor la conținut cu orientări politice diferite de ale lor.

Principalele concluzii ale studiului:

  • Utilizarea Facebook duce într-adevăr la o probabilitate mai mare de a întâlni știri aliniate cu orientarea politică a utilizatorului. Studiul a relevat un „efect al filtrului bule” tangibil și semnificativ statistic.
  • În medie, indivizii au cu aproximativ 6% mai puține șanse de a vedea conținut din spectrul politic opus. Influența cercului social depășește impactul algoritmului.
  • Pentru utilizatorii care se declară liberali pe Facebook, algoritmul are o ușoară influență mai mare asupra consumului de conținut comparativ cu propriile alegeri. Conservatorii sunt mai puțin afectați de algoritm decât de propriul comportament de click.
  • Conexiunile sociale individuale joacă un rol mai important în expunerea la conținut decât algoritmul în sine.

Deși studiul aduce contribuții semnificative la înțelegerea fenomenului „filtrului bule”, unele rezerve trebuie luate în considerare:

  • Mecanismul de etichetare ideologică nu evaluează părtinirea știrilor, ci doar modelele de partajare.
  • Rezultatele reprezintă o medie pe o perioadă de timp specifică, fără a lua în considerare potențialele schimbări ale funcțiilor Facebook.
  • Concentrarea pe utilizatorii afiliali politic poate denatura rezultatele.

În concluzie, deși studiul Facebook din 2015 a adus clarificări importante, impactul algoritmilor asupra „filtrului bule” rămâne un subiect controversat și complex care necesită mai multă cercetare și transparență din partea platformelor de social media.

Cum ieșim din bula noastră? Încearcă să urmărești în mod activ surse de informații diverse, chiar și cele cu care nu ești de acord. Și nu te baza doar pe social media pentru știri – citește direct de la surse diverse și credibile.

Parodiile și satirele pot fi interpretate greșit ca fapte reale

Cine nu iubește o satiră bună? Problema e că, online, satira poate fi ușor confundată cu știrile reale, mai ales când e scoasă din context.

The Onion, un site satiric celebru, a păcălit mulți oameni de-a lungul anilor. Unul dintre cele mai faimoase exemple e articolul lor despre „Abortionplex”, o clinică gigantică de avorturi care oferea reduceri și avea bowling alley. Mulți politicieni conservatori au luat povestea de bună și au distribuit-o cu indignare.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Articolul satiric al The Onion despre „Abortionplexul” Planned Parenthood a fost o parodie care a devenit virală în 2011. Articolul fictiv anunța deschiderea unui complex de 8 miliarde de dolari în Kansas, care ar oferi avorturi la scară largă, incluzând cafenele, baruri, restaurante, cluburi de noapte și cinematografe.

Deși era evident o glumă, articolul a fost luat în serios de unele persoane, inclusiv de reprezentantul republican din Louisiana, John Fleming, care l-a distribuit pe Facebook crezând că este adevărat. Fleming a șters postarea după ce a fost criticat pentru că a căzut în plasa satirei.

Articolul a continuat să fie distribuit și în 2012, în special în contextul controversei legate de Komen Foundation și Planned Parenthood. Oameni din întreaga lume au lăsat recenzii ironice pe Yelp pentru „Abortionplexul” fictiv.

Deși sună absurd, articolul a fost o parodie eficientă care a scos în evidență temerile unora față de extinderea serviciilor de avort furnizate de Planned Parenthood. Cu toate acestea, a fost clar o satiră, iar reacțiile celor care au crezut că este real au fost amuzante și ironice.

The Onion a continuat să promoveze articolul și în 2020 pe Twitter, demonstrând că chiar și după 9 ani, gluma încă poate păcăli oamenii neavizați.

Cum evităm să cădem în această capcană? Verifică întotdeauna sursa articolului. Dacă e un site cunoscut pentru satiră, precum The Onion sau The Babylon Bee, ia conținutul cu un gram de sare. Și dacă o știre pare prea absurdă pentru a fi adevărată… probabil chiar e!

Informațiile online pot fi depășite sau neactualizate

Internetul nu uită niciodată, dar asta înseamnă și că informații vechi și depășite pot continua să circule ca și cum ar fi actuale.

Un exemplu clasic este „Regula celor 5 secunde” pentru mâncarea căzută pe jos. Acest mit a circulat online ani de zile, în ciuda faptului că a fost demontat de multiple studii științifice.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Mitul „regulii de 5 secunde” a fost în mare parte demontat de cercetări științifice:

  • Studii au arătat că bacteriile pot contamina instantaneu alimentele căzute pe podea, încă din primele secunde. Deci regula de 5 secunde este o simplificare exagerată a realității.
  • Tipul de suprafață joacă un rol important. Alimentele căzute pe suprafețe dure precum faianța sau oțelul inoxidabil se contaminează mai ușor decât cele căzute pe suprafețe moi precum covorul.
  • Gradul de umiditate al alimentelor este, de asemenea, relevant. Alimentele mai umede, precum feliile de pepene, se contaminează mai ușor decât cele mai uscate, precum acadele.
  • Unele alimente, precum pâinea și mezelurile, se pot contamina în mai puțin de o secundă după ce ating podeaua.

Deci, în general, regula de 5 secunde nu are o bază științifică solidă. Chiar dacă unele alimente uscate și căzute pe suprafețe curate pot fi mai puțin contaminate, este mai sigur să le aruncăm decât să le consumăm. Riscul de a lua o boală nu merită salvarea unui aliment căzut pe jos.

Cercetările au arătat că este mai prudent să renunțăm la această regulă și să aruncăm orice aliment căzut pe podea, indiferent de timpul scurs. Sănătatea și siguranța alimentară sunt mai importante decât a salva câțiva bani aruncând mâncarea.

Ce putem face? Verifică întotdeauna data publicării unui articol. Dacă e vorba de informații științifice sau medicale, caută cele mai recente studii pe tema respectivă. Și nu uita că știința evoluează constant – ceea ce era considerat adevărat acum 10 ani ar putea fi dovedit fals astăzi.

Prejudecățile personale ale autorilor pot influența conținutul

Nimeni nu e complet obiectiv, și asta se reflectă în conținutul pe care îl creăm și îl consumăm online. Prejudecățile autorilor pot influența subtil (sau nu atât de subtil) modul în care prezintă informațiile.

Un exemplu interesant este studiul realizat de Pew Research Center care a arătat cum aceleași evenimente sunt prezentate diferit de mediile de stânga și de dreapta.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Conform studiilor efectuate de Pew Research Center, institutul este considerat o sursă de informații cu o înclinație politică centrală și o credibilitate foarte ridicată în ceea ce privește raportarea faptelor:

Evaluarea înclinației politice

  • Pew Research Center este evaluat ca având o înclinație politică centrală de către AllSides, o organizație care analizează obiectivitatea surselor media.
  • Potrivit Media Bias/Fact Check, Pew Research Center este clasificat ca având „cel mai puțin bias” și o „raportare a faptelor foarte ridicată” datorită excelentei sale în ceea ce privește sursele utilizate.

Credibilitatea și acuratețea

  • Pew Research Center este o organizație nonprofit, nonpartizană, care își declară misiunea de a genera o bază de fapte care să îmbogățească dialogul public și să sprijine luarea deciziilor în cunoștință de cauză.
  • Studiile și sondajele Pew sunt adesea utilizate de verificatorii de fapte pentru a valida date, deoarece instituția are o metodologie solidă și o abordare obiectivă.
  • Nu există cazuri în care Pew Research Center să fi fost acuzat de raportarea eronată a faptelor sau de partizanat politic în cercetările sale.

Percepția publicului

  • Potrivit unui studiu Pew din 2022, jurnaliștii din SUA diferă în mod semnificativ de publicul larg în ceea ce privește opinia asupra necesității de a oferi o acoperire egală tuturor părților („bothsidesism„). Doar 22% din public consideră că nu toate părțile merită o acoperire egală, în timp ce 55% dintre jurnaliști sunt de această părere.
  • Un alt studiu Pew din 2020 a arătat că, deși majoritatea americanilor consideră că mass-media favorizează o anumită parte politică, ei tind să acuze organizațiile media, nu jurnaliștii individuali, pentru această lipsă de echilibru.

În concluzie, Pew Research Center este considerat o sursă media centrală și foarte credibilă, ale cărei cercetări sunt adesea utilizate pentru a verifica informațiile și a combate dezinformarea. Deși publicul american percepe în general o lipsă de echilibru în mass-media, ei nu tind să acuze jurnaliștii individuali, ci mai degrabă organizațiile media în ansamblu.

Cum navigăm prin aceste ape tulburi? Încearcă să citești despre aceleași evenimente din surse multiple, cu orientări diferite. Fii conștient de propriile tale prejudecăți și cum ar putea influența modul în care interpretezi informațiile. Și întotdeauna, întotdeauna gândește critic!

Interesele comerciale sau politice pot distorsiona prezentarea informațiilor

Ultima, dar nu cea din urmă, e problema intereselor ascunse. Multe site-uri și surse de informații online au agende comerciale sau politice care le influențează conținutul.

Un exemplu notoriu este scandalul Cambridge Analytica, unde datele personale ale milioane de utilizatori Facebook au fost folosite pentru a influența alegerile prin reclame și știri țintite.

Apasă aici pentru a citi mai multe despre acest caz

Scandalul Cambridge Analytica a fost o încălcare majoră a confidențialității datelor utilizatorilor Facebook, care a avut loc în 2018. Iată o prezentare generală a evenimentelor cheie:

Cum s-a întâmplat scandalul

  • În 2013, Aleksandr Kogan, un cercetător de la Universitatea Cambridge, a creat o aplicație Facebook care cerea utilizatorilor să completeze un chestionar în schimbul unei plăți.
  • Aplicația a colectat date nu doar de la utilizatorii care au completat chestionarul, ci și de la prietenii lor pe Facebook, ajungând la date de peste 87 de milioane de utilizatori.
  • Kogan a furnizat aceste date companiei de consultanță Cambridge Analytica, care le-a folosit pentru a construi profiluri psihologice ale alegătorilor americani în scopuri de publicitate politică.

Dezvăluirea scandalului

  • În decembrie 2015, publicația The Guardian a raportat pentru prima dată că Cambridge Analytica folosea date Facebook fără consimțământul utilizatorilor.
  • În martie 2018, Christopher Wylie, un fost angajat al Cambridge Analytica, a dezvăluit mai multe detalii despre scandal în interviuri pentru The Guardian și The New York Times.

Consecințele scandalului

  • Facebook a fost acuzat că și-a încălcat politicile de confidențialitate și a permis accesul neautorizat la datele utilizatorilor.
  • CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost chemat să depună mărturie în fața Congresului SUA.
  • A apărut mișcarea #DeleteFacebook pe rețelele sociale, prin care utilizatorii protestau față de încălcarea confidențialității.
  • Facebook a fost amendat cu 5 miliarde de dolari de către FTC pentru încălcarea unui acord anterior privind confidențialitatea.
  • Cambridge Analytica s-a închis în 2018 ca urmare a scandalului.

Scandalul a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la modul în care companiile tech folosesc datele utilizatorilor și a condus la o reevaluare a regulilor de confidențialitate și a impactului rețelelor sociale asupra procesului democratic. Deși s-au luat unele măsuri, mulți consideră că Facebook nu a făcut suficient pentru a preveni o repetare a unor astfel de încălcări ale confidențialității în viitor.

Cum ne protejăm? Fii mereu conștient de posibilele motivații din spatele informațiilor pe care le citești. Cine beneficiază de pe urma acestor informații? Cine le finanțează? Caută întotdeauna surse multiple și independente pentru a verifica informațiile importante.

În concluzie…

Wow, am ajuns la finalul acestei călătorii prin lumea complicată a informației online! Sper că aceste 10 motive te-au făcut să te gândești de două ori înainte de a crede tot ce citești pe internet.

Dar nu vreau să te las cu impresia că totul online e fals sau înșelător. Internetul rămâne o sursă incredibilă de informații și oportunități de învățare. Secretul e să navighezi cu atenție, să gândești critic și să verifici întotdeauna sursele.

Îți propun un mic exercițiu: data viitoare când dai peste o informație șocantă sau controversată online, oprește-te pentru un moment. Respiră adânc și întreabă-te: „E asta cu adevărat reală? De unde vine această informație? Cine beneficiază de pe urma ei?”. S-ar putea să fii surprins de câte ori vei evita să cazi în capcana dezinformării!

Și nu uita – cu cât devenim mai mulți cei care gândim critic online, cu atât va deveni internetul un loc mai bun pentru toată lumea.

Ce părere ai? Ai experiențe personale cu dezinformarea online? Ai alte sfaturi pentru a naviga în siguranță în oceanul de informații de pe internet? Lasă un comentariu mai jos – abia aștept să aud părerile voastre!

Până data viitoare, navigare plăcută și în siguranță pe internet!

Întrebări frecvente

Cum pot verifica dacă o știre este adevărată sau falsă?

Verificați sursa informației, căutați confirmarea în alte surse credibile, folosiți site-uri de fact-checking precum Snopes sau PolitiFact, și fiți atenți la data publicării și contextul informației.

Ce sunt deepfakes și cum le pot recunoaște?

Deepfakes sunt videoclipuri sau imagini manipulate digital, create folosind inteligența artificială. Pentru a le recunoaște, căutați inconsistențe în mișcări, verificați sursa videoclipului, și folosiți instrumente online de detectare a deepfakes.

Cum pot ieși din „bula mea de filtrare” online?

Urmăriți în mod activ surse de informații diverse, inclusiv cele cu care nu sunteți de acord. Citiți știri din surse variate și credibile, nu doar de pe rețelele sociale. Fiți deschiși la perspective diferite.

Este în regulă să împărtășesc conținut satiric pe rețelele sociale?

Da, dar asigurați-vă că menționați clar că este vorba de satiră pentru a evita confuziile. Fiți conștienți că satira poate fi interpretată greșit când este scoasă din context.

Cum pot dezvolta abilități de gândire critică pentru navigarea online?

Puneți întrebări despre sursa și credibilitatea informațiilor, căutați dovezi pentru afirmații, fiți deschiși la schimbarea opiniilor în fața unor noi dovezi, și învățați despre logică și erori cognitive comune.

Florin Lupei-Lișman

Florin Lupei-Lișman

„Sunt recunoscator tuturor celor care mi-au spus NU. Din cauza lor m-am descurcat singur.” – Albert Einstein

Articole: 78

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *