DE OBICEI procrastinezi?

Procrastinarea este un fenomen cu care majoritatea dintre noi ne confruntăm la un moment dat în viață. De multe ori, ne trezim că amânăm sarcini importante, preferând să facem lucruri mai puțin relevante sau chiar să ne pierdem timpul în mod inutil. Deși pe moment poate părea inofensiv, procrastinarea are consecințe reale, afectându-ne productivitatea, starea de bine și chiar relațiile interpersonale.

Ce este procrastinarea?

Procrastinarea reprezintă actul de a amâna voluntar sarcini sau decizii, în ciuda conștientizării faptului că acest comportament va avea consecințe negative. În ciuda renumelui său prost, procrastinarea nu este doar un semn de lene; de fapt, ea poate fi un simptom al unor probleme mai profunde, cum ar fi anxietatea, lipsa de încredere în sine sau teama de eșec.

De exemplu, poate ai de finalizat un proiect important la muncă, dar în loc să te apuci de treabă, te găsești dereticând prin casă, răsfoind rețelele sociale sau uitându-te la un episod din serialul preferat. Deși știi că ar trebui să lucrezi, ceva te reține. Acesta este un exemplu clasic de procrastinare.

Procrastinarea poate fi clasificată în două tipuri principale: pasivă și activă. Fiecare dintre aceste tipuri se manifestă diferit și este asociată cu trăsături de caracter distincte.
Procrastinarea pasivă se caracterizează prin amânarea sarcinilor din cauza dificultăților de concentrare, a indeciziei sau a lipsei de motivație. Aceasta poate fi rezultatul unor emoții negative, cum ar fi anxietatea sau frica de eșec.
Pe de altă parte, procrastinarea activă implică amânarea intenționată a sarcinilor, dar cu convingerea că persoana respectivă va performa mai bine sub presiune.

De ce procrastinăm?

Pentru a putea combate procrastinarea, este esențial să înțelegem motivele din spatele acestui comportament. Iată câteva dintre cele mai comune cauze ale procrastinării:

1. Teama de eșec: Mulți oameni amână sarcinile de teamă să nu greșească. Această frică poate fi atât de puternică încât paralizează, împiedicându-ne să acționăm.
2. Perfecționismul: Persoanele perfecționiste pot procrastina deoarece simt că nu sunt încă pregătite să execute sarcina la nivelul dorit. Astfel, amână până se simt „perfect” pregătite, un moment care poate să nu vină niciodată.
3. Lipsa motivației: Atunci când nu suntem interesați sau entuziasmați de o sarcină, este ușor să o amânăm pentru mai târziu.
4. Distrasibilitatea: Într-o lume plină de distrageri, de la notificările de pe telefon la zgomotul de fundal, este simplu să pierdem focusul și să procrastinăm.
5. Anxietatea: Anxietatea poate fi atât cauza, cât și efectul procrastinării. Uneori, amânăm sarcinile pentru că suntem copleșiți de anxietate, iar această amânare, la rândul ei, alimentează anxietatea.

Efectele procrastinării asupra vieții tale

Procrastinarea nu doar că te face să pierzi timpul, dar poate avea și efecte negative asupra diferitelor aspecte ale vieții tale:

1. Stresul crescut: Pe măsură ce deadline-urile se apropie și realizezi că nu ai suficient timp pentru a termina ceea ce ai de făcut, nivelul tău de stres crește.
2. Productivitate scăzută: Când procrastinezi, îți irosești timpul pe activități inutile în loc să te concentrezi pe sarcinile importante.
3. Impact negativ asupra relațiilor: Procrastinarea poate afecta relațiile personale și profesionale. De exemplu, amânarea unei discuții importante cu un prieten sau coleg poate duce la tensiuni inutile.
4. Sentimentul de vinovăție: Când procrastinezi, știi că ar trebui să lucrezi, dar nu o faci. Acest lucru duce la sentimente de vinovăție și rușine, care pot afecta încrederea în sine.
5. Eșecul de a atinge obiectivele: În cele din urmă, procrastinarea poate face ca obiectivele tale pe termen lung să rămână neîndeplinite. Fie că este vorba de o promovare la locul de muncă, de finalizarea unei diplome sau de atingerea unui obiectiv personal, procrastinarea poate fi o barieră semnificativă.

Legătura între procrastinare și trăsăturile de caracter

Procrastinarea este un comportament complex, adesea influențat de diverse trăsături de caracter. Studiile recente sugerează că anumite trăsături de personalitate pot avea un impact semnificativ asupra tendinței de a amâna sarcinile.

Trăsături de personalitate asociate cu procrastinarea

1. Conștiinciozitate: Aceasta este una dintre cele mai importante trăsături legate de procrastinare. Persoanele cu un nivel scăzut de conștiinciozitate tind să fie mai impulsive și mai puțin organizate, ceea ce le face mai predispuse să procrastineze. În contrast, cei cu un nivel ridicat de conștiinciozitate sunt adesea responsabili și disciplinați, având o tendință mai mică de a amâna sarcinile.
2. Neuroticism: Această trăsătură, caracterizată prin emoții negative, cum ar fi anxietatea și stresul, este de asemenea asociată cu procrastinarea. Persoanele care experimentează un nivel ridicat de neuroticism pot amâna sarcinile din cauza fricii de eșec sau a temerilor legate de performanță.
3. Deschiderea la experiențe: Studiile sugerează că persoanele cu un nivel ridicat de deschidere la experiențe pot fi mai predispuși să procrastineze, deoarece pot fi mai puțin motivate de sarcini care nu le stârnesc interesul sau curiozitatea.
4. Impulsivitatea: Aceasta este o trăsătură care se corelează puternic cu procrastinarea. Persoanele impulsive pot avea dificultăți în a-și controla impulsurile, ceea ce le poate determina să amâne sarcinile în favoarea unor activități mai plăcute pe termen scurt.

Există o legătură semnificativă între procrastinare și trăsăturile de caracter, în special în ceea ce privește conștiinciozitatea, neuroticismul, deschiderea la experiențe și impulsivitatea. Această corelație sugerează că pentru a combate procrastinarea, este important să înțelegem nu doar comportamentul în sine, ci și trăsăturile de personalitate care îl influențează. Astfel, intervențiile care vizează dezvoltarea abilităților de autoreglare și a disciplinei personale pot fi esențiale în reducerea procrastinării.

Cum să scapi de procrastinare

Acum că am identificat cauzele și efectele procrastinării, să discutăm despre strategii eficiente pentru a scăpa de acest obicei nociv.

Identifică sursa procrastinării

Primul pas în combaterea procrastinării este să identifici sursa ei. Fă-ți timp să reflectezi asupra motivelor pentru care amâni sarcinile. Ești anxios? Te temi de eșec? Nu îți place sarcina respectivă? Odată ce ai identificat cauza, poți dezvolta strategii specifice pentru a o combate.

Împarte sarcinile mari în pași mai mici

Una dintre cele mai comune cauze ale procrastinării este copleșirea de către sarcini prea mari sau complexe. Dacă o sarcină pare intimidantă, împarte-o în pași mai mici și mai gestionabili. Acest lucru te va ajuta să vezi progresul și îți va oferi un sentiment de realizare, ceea ce te va motiva să continui.

Setează-ți termene limită

Termenele limită sunt un instrument puternic pentru a combate procrastinarea. Chiar dacă sarcina nu are un deadline impus de alții, setează-ți unul personal. Acest lucru te va ajuta să rămâi concentrat și să îți organizezi mai bine timpul.

Folosește tehnica Pomodoro

Tehnica Pomodoro este o metodă de gestionare a timpului care implică lucrul intens pentru 25 de minute, urmat de o pauză de 5 minute. După patru sesiuni Pomodoro, ia o pauză mai lungă, de 15-30 de minute. Această metodă este eficientă deoarece te încurajează să te concentrezi pe sarcină pentru perioade scurte de timp, reducând astfel tentația de a procrastina.

Elimină distragerile

Distragerile sunt un factor major care contribuie la procrastinare. Identifică ce te distrage cel mai mult (telefonul, rețelele sociale, zgomotul) și elimină aceste distrageri cât mai mult posibil atunci când te concentrezi pe o sarcină.

Creează-ți un mediu de lucru propice

Mediul în care lucrezi poate avea un impact semnificativ asupra productivității tale. Asigură-te că spațiul tău de lucru este ordonat, bine luminat și lipsit de distrageri. Unele persoane găsesc util să schimbe mediul de lucru din când în când pentru a-și menține motivația, cum ar fi să lucreze dintr-o cafenea sau dintr-un alt colț al casei.

Concentrează-te pe satisfacțiile pe termen lung

Atunci când procrastinăm, de multe ori ne concentrăm pe satisfacțiile imediate, cum ar fi să ne uităm la un film sau să navigăm pe internet. Pentru a combate acest lucru, încearcă să te concentrezi pe satisfacțiile pe termen lung pe care le vei obține finalizând sarcina respectivă. De exemplu, gândește-te la sentimentul de ușurare și mândrie pe care îl vei avea după ce vei termina un proiect important.

Stabilește priorități

Atunci când ai multe sarcini de făcut, este ușor să te simți copleșit și să nu știi de unde să începi, ceea ce poate duce la procrastinare. Stabilește care sunt cele mai importante sarcini și concentrează-te pe acelea mai întâi. Acest lucru te va ajuta să îți gestionezi mai bine timpul și să eviți procrastinarea.

Premiază-te

Recompensele pot fi un stimulent excelent pentru a combate procrastinarea. Promite-ți o mică recompensă după ce ai terminat o sarcină, cum ar fi o gustare, o pauză sau un episod dintr-un serial. Acest lucru te va motiva să te apuci de treabă și să finalizezi sarcina.

Tehnica „doar 5 minute”

Această tehnică este simplă, dar surprinzător de eficientă. Atunci când te confrunți cu o sarcină pe care ești tentat să o amâni, promite-ți că vei lucra la ea doar 5 minute. Adesea, vei descoperi că, odată ce ai început, vei continua mult mai mult de 5 minute.

Această tehnică funcționează deoarece reduce bariera psihologică a începutului. Cinci minute par suportabile, chiar și pentru cele mai dificile sarcini.

Cultivă autodisciplina

Autodisciplina este ca un mușchi – cu cât o exersezi mai mult, cu atât devine mai puternică. Iată câteva modalități de a-ți îmbunătăți autodisciplina:

• Stabilește-ți rutine zilnice și respectă-le
• Practică tehnici de auto-control în alte domenii ale vieții (de exemplu, rezistă tentației de a mânca dulciuri)
• Asumă-ți responsabilitatea pentru acțiunile tale și nu căuta scuze

Cu timpul, vei descoperi că rezistența ta la procrastinare crește.

Folosește presiunea socială pozitivă

Împărtășește obiectivele tale cu prietenii sau familia și roagă-i să te țină responsabil. Sau găsește un „partener de responsabilitate” – cineva cu care să-ți împărtășești progresul și să te susțină reciproc.

Există chiar și aplicații și platforme online care te conectează cu alți oameni care vor să-și îmbunătățească productivitatea.

Fii indulgent cu tine însuți

Procrastinarea poate deveni un cerc vicios atunci când te învinovățești prea mult pentru ea. În loc să fii prea dur cu tine însuți, recunoaște că este un obicei comun și concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune. Fiecare pas mic pe care îl faci în direcția corectă contează.

Exemple concrete de depășire a procrastinării

Pentru a ilustra cum aceste strategii pot fi aplicate în viața reală, iată câteva exemple concrete:

Finalizarea unui proiect mare la muncă

Să zicem că ai un proiect mare de finalizat la locul de muncă și simți că nu știi de unde să începi. În loc să amâni, împarte proiectul în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat. De exemplu, poți începe prin a realiza un plan de acțiune detaliat, apoi să îți stabilești termene limită pentru fiecare parte a proiectului. Folosește tehnica Pomodoro pentru a rămâne concentrat și acordă-ți pauze regulate. De asemenea, asigură-te că elimini distragerile, cum ar fi telefonul, și creează un mediu de lucru confortabil.

Pregătirea pentru un examen important

Procrastinarea este comună printre studenți, mai ales atunci când vine vorba de pregătirea pentru examene. Dacă ai tendința de a amâna studiul, încearcă să îți faci un program de învățare și să îl respecți. Împarte materialul de studiu în capitole sau teme și alocă-ți timp pentru fiecare. Setează-ți termene limită pentru a finaliza fiecare capitol și recompensează-te după fiecare sesiune de studiu. Evită să înveți într-un mediu cu multe distrageri și concentrează-te pe beneficiile pe termen lung ale pregătirii adecvate, cum ar fi obținerea unei note bune și reducerea stresului din timpul examenului.

Îmbunătățirea sănătății prin exerciții fizice

Mulți oameni procrastinează atunci când vine vorba de a face exerciții fizice. Dacă vrei să îți îmbunătățești sănătatea, dar amâni mereu antrenamentele, începe prin a-ți stabili obiective clare și realiste. De exemplu, poți începe cu sesiuni scurte de exerciții de 10-15 minute pe zi, pe care să le crești treptat pe măsură ce te obișnuiești. În loc să te concentrezi pe dificultatea antrenamentelor, gândește-te la beneficiile pe termen lung, cum ar fi îmbunătățirea stării de spirit și a sănătății generale. De asemenea, poți încerca să găsești un partener de antrenament, care să te motiveze și să te sprijine în atingerea obiectivelor tale.

Resurse utile pentru a combate procrastinarea

Există numeroase resurse care te pot ajuta să înțelegi și să depășești procrastinarea. Iată câteva dintre acestea:

• The Procrastination Equation – O carte excelentă scrisă de Dr. Piers Steel, care explorează știința din spatele procrastinării și oferă strategii pentru a o combate.
• Atomic Habits – O altă carte foarte populară, scrisă de James Clear, care se concentrează pe formarea obiceiurilor sănătoase și pe eliminarea celor dăunătoare, inclusiv procrastinarea.
• RescueTime – O aplicație care îți monitorizează activitățile pe calculator și pe telefon, oferindu-ți o imagine clară a modului în care îți petreci timpul și ajutându-te să elimini distragerile.
• Focus@Will – O aplicație care oferă muzică special concepută pentru a te ajuta să te concentrezi și să îți crești productivitatea.

Concluzie

Procrastinarea este un obicei comun, dar cu efecte negative semnificative asupra vieții tale. Cu toate acestea, există numeroase strategii și resurse care te pot ajuta să depășești procrastinarea și să îți îmbunătățești productivitatea și starea de bine. Prin identificarea cauzelor procrastinării, stabilirea unor obiective clare și utilizarea unor tehnici eficiente de gestionare a timpului, poți învăța să îți controlezi mai bine comportamentul și să îți atingi obiectivele pe termen lung.

Amintește-ți că schimbarea obiceiurilor necesită timp și răbdare. Nu te descuraja dacă nu vezi rezultate imediate și continuă să lucrezi la dezvoltarea unor obiceiuri pozitive. Fiecare pas mic în direcția corectă te aduce mai aproape de a scăpa definitiv de procrastinare.

Legături utile

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Procrastinare

[2] https://dexonline.ro/definitie/procrastinare

[3] https://eugencpopa.ro/cum-sa-nu-mai-amani/

[4] https://viataverdeviu.ro/cum-invingi-procrastinarea-7-tehnici-simple

[5] https://www.drmax.ro/articole/procrastinare-ce-este-tipuri-cauze-recomandari

[6] https://www.psihart.ro/procrastinarea-ce-trebuie-sa-stii-despre-acest-comportament/

[7] https://cristinabaluta.ro/procrastinarea-si-neurostiintele-cauzele-neurologice-ale-procrastinarii-si-cele-7-strategii-pentru-a-o-depasi/

[8] https://revistacariere.ro/inspiratie/dezvoltarea-personala/strategii-eficiente-pentru-a-depasi-procrastinarea/

Întrebări frecvente